Ma surprind spionand o scena tensionata la una dintre iesirile de la metrou. Este putin trecut de ora 9 dimineata si in iuresul de costume si de genti corporate observ un cuplu prins intr-o discutie mai aprinsa. El, un tanar pana in 30 de ani, plange de-i sare geaca de motociclist de pe el. Ea, poate putin trecuta de 30 de ani, dar in tinuta office, e prinsa intr-un exercitiu argumentativ, usor didactic. Cert este ca el trebuie sa inteleaga ca “nu este ok” si ca “asa e mai bine”. Si pentru ca ea sa se faca inteleasa, il ia de mana si apoi incepe sa-l maingaie matern pe fata nerasa. Lacrimile incep sa curga, si mai abitir, de-o parte si de alta. Pare sa fie un plans viral, iar intreaga scena are iz de despartire, de situatie dubioasa ce trebuie incheiata fara nicio intarziere. Nimic iesit din comun.
Dar sa inghetam putin imaginea pe el: un barbat in putere plange, fara menajamente, intr-un spatiu public si mai afiseaza si un aer destul de rebel (vezi geaca de motociclist). Pus in fata unei astfel de situatii, incremenesti o secunda si incepi sa rasfoiesti mental codul universal ce se presupune ca guverneaza intreaga suflare barbateasca. Sa-i spunem “fratia penisului”, desi in popor suna usor diferit si este mai percutant. Acest codex cuprinde intregul set de norme sociale si culturale pe care noi, barbatii, incercam sa-l respectam cu sfintenie de teama sa nu pierdem niciun centimetru din orgoliu. Fratia ne ajuta sa (ne) supravietuim si sa (ne) continuam misiunea de cucerire a universului (adica a femeilor).
Plansul este, fara indoiala, un subiect tabu. Regula este dura si prohibitiva, iar exceptiile sunt putine. Nu plangi cand te taie capul. Trebuie sa fii atent la context si mai ales la persoana care beneficiaza (da, lacrimile unui barbat sunt un privilegiu) de accesul tau de vulnerabilitate.
Uneori suntem pusi la grea incercare de aceasta regula si ne stapanim cu greu. Ochii incep sa se umecteze abundent, barbia si vocea prind un usor tremur. Slava Domnului ca s-au inventat fumul de tigara si gesturile fals ostile!
Tanarul de la metrou pare sa fie o abatere de la norma. Evident ca ridici intrigat spranceana: Frate, te faci si ne faci de rahat! Termina cu prostiile! Acel barbat a semnat protocolul, “fratia”, cu propriul cod genetic: xy. Este fortat de societate (mai bine zis, de jumatate din ea) sa respecte regulile jocului:
1. plangi doar in ultima instanta.
2. plangi doar intr-un cadru intim.
3. plangi doar daca ea merita.
4. plangi doar o data.
“Fratia” accepta momentele de expunere si vulnerabilitate din viata unui barbat. De aceea a inventat reguli si mecanisme care ii arata CUM sa gestioneze astfel de situatii. In faza urmatoare se activeaza regulile care il ajuta sa determine DACA merita consumate astfel de situatii.
Totul seamana cu un joc de societate, mai mult sau mai putin inalta. O stim cu totii si cu toatele. Inventam si invocam tot soiul de reguli nescrise, doar-doar om reusi sa ne impunem macar o data pe vreo felie de viata. Si cu toate acestea, cei doi amorezi inlacrimati, de la metrou, au plecat impreuna, tinandu-se de mana. Chiar nu se putea rezolva altfel situatia?
Iulie 8th, 2008 at 3:44 pm
un post ‘fratesc’ impecabil, de o voce unica ca un cod genetic . citit cu incantare, si cu un… ‘usor tremur. Slava Domnului ca s-au inventat fumul de tigara si gesturile fals ostile’.
pur si simplu mi-a placut . mai scrieti. si mai des. merita.
Iulie 8th, 2008 at 5:32 pm
Va salut,am citit sa vad oare de ce a plans omul acela k barabt nu pot s a-i zic,frate ori esti muiere ori esti barbat iar dak nu te consideri barbat s-a inventat armata chiar daca nu mai este obligatorie ,asta e eu nu plang in asemenea situatii ci accept viata asa cum este dura sau buna.Si ca sa fii un barbat adevarat trebuie sa faci fatza mai ales femeilor atat sa le intelegi dar si sa-ti impui criteriile de barbat.Cam atat am avut sa spun despre acel barbat sau cum spun unii: ‘fratia lacrimilor’,. Inca o data fiti barbati adevarati k sunt destule femei pe lumea asta 9 pe cap de barbat ……..
Iulie 8th, 2008 at 7:40 pm
dragilor,nu va jenati sa plangeti atunci cand e cazul,nu sunteti mai putin barbati daca plangeti atunci cand chiar asta simtiti ,sunteti doar mai umani si atat.e adevarat ca se impune o anume demnitate dar asta e valabila si la femei,plangi dar mai discret iar atunci cand se rupe o relatie plansul nu prea cred ca ajuta,asta nu face decat sa l oblige pe celalalt sa stea cu tine din compasiune si atunci mai merita oare?pentru domnul care spune ca nu merita sa plangi pentru o femeie ,as vrea sa l intreb ,pentru ce ar trebui sa plangi atunci?cand ai pana de cauciuc?cand a ramas prietena insarcinata,cand ti a furat cineva portofelul ,…..etc?eu as fi de parere sa plangi cand ai constiinta incarcata,cand ai tradat,cand ai pierdut o relatie din cauza orgoliului,a mitocaniei,a grosolaniei,a violentei de cele mai multe ori indreptata asupra femeior,atunci da, poti sa plangi in hohote, de mila ta.Vorbesc la general,nu de cineva anume,cine se recunoaste sa si asume.
Iulie 8th, 2008 at 11:07 pm
Trebuie sa recunosc ca am ras copios cand am citit: “lacrimile unui barbat sunt un privilegiu”. Parerea mea e ca asa ar trebui sa fie. Mara nu cred ca ai prins ideea. Sau poate eu nu am prins-o.
Fiecare interpreteaza dupa situatie…. Era vorba de a plange in fata voastra. Si in public … Vezi mai sus…. E aiurea rau atunci cand ne negam natura. Barbatii trebuie sa se comporte ca barbatii, iar femeile ca femeile. Asa ne sta bine. PUNCT.
Iulie 9th, 2008 at 12:03 am
undispudet si codex sunteti putin cam retarzi ! scuzati cuvantul dar asta e purul adevar ! De unde sti u dc a plang saracu tip, poate ca cel mai bun prieten al lui nu mai este, poate i-a murit cainele de care era atasat din copilarie, nu mia fioti voi asa viteji si vedeti-va de treaba mari MACHO ai barbatiei !
Iulie 9th, 2008 at 1:38 pm
Dragilor, nu am citit decat sfarsitul si inceputul textului si recunosc ca sunt o ‘clasica’ in adevaratul sens al cuvantului, deci am invatat si eu ca si altii, ca “barbatul nu trebuie sa planga”.
Plansul unui barbat, in anume sitiuatii, trebuie privit ca firesc si mie personal, imi starneste compasiune(Fereasca Domnul sa intelegeti ca e o metoda sigura de cucerire).
Discutand acum despre egalitatea de sanse, realizam ca si barbatii, dar si femeile, sunt oameni. Si ca, d.p.d.v. al egalitatii de sanse, oamenii de ambele sexe este indicat sa planga..dar numai cateodata(d.p.d.v. sociologic si pt. brandul personal, numai in privat).(Oricum, mi-e mila de motocioclistul ala.tanar(copil), cine stie ce i s-o fi intamplat. I m really sorry for him..really)
Pe mine ma ingrijoreaza insa altceva: citeam acum pe net despre comentariile muierilor romance despre demiterea injuratorului Mircea Badea..si nu poate sa iimi fie mila de ele.
Caci fufele astea lipsite de experienta si de fite, nu vor fi niciodata capabile, sa construiasca o familie(si o societate) serioase.
Mi-e ciuda insa..cumplita..ca baieteii nostri care se dau barbati romani, le adora prostia cea roz si nu sunt capabili sa lupte barbateste(cu foarte mare inteligenta) pentru a pune mana pe tipele care sunt cu adevarat dotate..
Valori umane, religie, educatie, familie a parintilor…?
Ei as..tara de gaini de la tara si de cocosei care nu stiu sa isi managerizeze scrotul..Mi-e sila!!
Dati-l afara pe Badea, ca sa nu mai poata sa adoarma si sa amuze incapabile tampite care traiesc numai pt. fascinatia rozului..Uaa!
Iulie 9th, 2008 at 1:41 pm
Cititi si aplicati valorile reale, pe amycommunications.wordpress.com
Iulie 9th, 2008 at 2:47 pm
Hm, interesant. O scena de la metrou al carei context real nu il cunosti dar ridica intrebarea daca barbatii pling sau nu. Adica daca au voie / dreptul / talentul sa plinga sau nu.
Citii pe undeva ca o partida de plins e buna ca terapie antistres, si sunt de acord, mai bine sa versi ceva lacrimi decit sa-ti creasca colesterolul, tensiunea sau sa-ti tai venele in baie acasa cu demnitate barbateasca. Chestiile astea, cu barbatii care nu pling, ni se transmit prin clisee de educatie si mass-media. Viata te poate pune in situatii diverse si arsenalul de masuri de facut fata e destul de redus. E mai demn si mai viril sa te imbeti?
Sunt de acord cu Mara hundred percent.
Iulie 9th, 2008 at 3:24 pm
MTZ , de acord cu intrebarea ta, altfel as fi complet retardat . Dar eu tin cu tipul in geaca daca nu ai observat. Un barbat adevarat are si forta de a trece peste conveniente sociale atunci cand are motive sa se manifeste ca …un om care plange. Face exact cum simte si cum vrea. El decide daca motivul este sau nu suficient de tare pentru a ignora decorul, nu femeia, nu publicul, nu fratia . Un El trebuie sa fie un om liber de constrangeri, nu de emotii. Atentie insa, un barbat care tocmai isi sterge lacrimile in fata ta nu vrea compasiune din mila, nu vrea sa fie privit ca “saracu tip” … in definitiv el este barbat.
Iulie 9th, 2008 at 7:40 pm
Dragii mei Mara si Gosho, va multumesc ca sunteti mai diplomati, decat mine.
Nici acum nu am avut timp sa citesc textul,(foarte rar mi se intampla sa postez comentarii pe siteuri care nu sunt ale mele/al meu: Amycommunications.wordpress.com).
Eu lucrez in principal de acasa si nu am avut ocazia sa am o viata, asa ca a celorlalti din societate.(tocmai de-aceea, pe langa fizicul pe care mi l-am intretinut cu fitness/innot/cursuri de cosmetica oferite de prieteni etc): mi-am mentinut personalitatea de tanara luptatoare plurivalenta..dar cam nerabdatoare si impulsiva.
In cazul in care nu ati inteles ce este cu unicotatea experientei mele, ca femeie, cand am dat voie baietilor sa planga, m-am gandit la motive putin mai ne-psihologice , draga Mara.
Astfel, eu am simtit compasiune pentru FOARTE TANARUL motociclist, intrucat stiu ca barbatii maturi plang la chestii ceva mai serioase decat simpla “tradare’, de pilda. Astfel, plang de exemplu atunci cand o furtuna le-a distrus locuinta, cand au pierdut pe cineva drag din familie(datorita fortei naturii)sau atunci cand toata lumea este impotriva lui, actionand practic si nu le mai acorda nimeni, vreo sansa reala de supravietuire/statut.
Si, in contextul in care eu sunt femeie cu experienta mult prea complex-baieteasca de viata, mi-as dori enorm sa fie cineva responsabil langa tineri ca mine sau ca acel motociclist, de cate ori sufar si imi vine sa plang.
In cazul acesta, nu ma pot abtine sa nu detest puicutele astea cu familii la tara, de exemplu, care ii injosesc pe acesti barbati si pe mine.
Si detest lipsa de educatie si de politete si de creier si de lipsa de vointa a populatiei orasenizate, in Romania.
Deoarece nu intelege si nici nu aplica(vezi ’scenele ‘din parlament si limbajul folosit, de exemplu reguli elementare de politete(si pe care se chinuie sa le faca legi dar sa nu le raspandeasca si exemplifice, dupa aceea).
Si populatia societatii, nu cunoaste ca sunt reguli elementare de politete(simt civic, in justitie) sa lasi persoana sa iasa dintr-o cladire, prima, pentru ca apoi sa intri tu(numai cu exceptia cazului cand esti barbat)
sau: sa fii atent cu cei din jur, sa nu te gandesti numai la tine, sa acorzi prioritate, in toate: persoanelor sensibile(accidentate, fost accidentate, cu dizabilitati etc.), copiilor, femeilor si batranilor. Lista cu reguli de politete e lunga..cel mai important este ca sunt putini care o au in sange si sunt si mai putini cei care isi impart cunostintele cu altii, doar ca sa se simta bine cu totii.
Mi-a facut placere sa discutam..pentru detalii, contactati-ma la adresa de site. La revedere!!
Iulie 11th, 2008 at 9:55 am
Regula 1. Barbatii nu plang. Niciodata, Din nici un motiv.
Regula 2. Barbatii rabda, indura, lupta sau distrug.
Regula 3. Cand totul se prabuseste in jurul lui barbatul isi salveaza familia sau moare incercand.
Regula 4. Daca nu se poate comporta ca un barbat, un adevarat barbat isi face seppukku.
Regula 5. Nu exista derogare de la regulile de mai sus.
Iulie 11th, 2008 at 10:15 am
@Amy.
Am facut greseala sa patinez pe blogul tau… Te-ai gandit sa soliciti ajutor de specialitate?!
You’ve got some serious issues there…
Iulie 11th, 2008 at 12:31 pm
Dear Kostagh, esti doar un individ tu, cel care spui asta. Sau, mai bine spus: in multimea brandurilor si a experientelor, creierul tau este numai un caz.
Dovedeste-mi mie personal, ca ai importanta si nu uita ca eu colaborez cu Institutul de Statistica, cu unii dt. ambasadori si cu Ministerul Justitiei.
P.S. Te-ai uitat la ep. 15 de aseara, al serialului “Lege si Ordine”? (TVR2)
Note: Tocmai ma pregatesc sa public(in presa) un articol privind diferenta dt. barbati si femei, cu modalitati eficiente de colaborare intre acestia – & +.
Eu n-am pile la TV, poate imi pui tu mie, daca te cunosti chiar atat de bine. Would you help me, please??
Iulie 11th, 2008 at 4:26 pm
Revenind la oile noastre… Ceea ce e cu adevarat interesant si hotarator pentru directia in care o va lua imaginea barbatului nu este plansul ci motivul plansului, as zice. La ce acuza/motiv de despartire da sa planga? A fost inselat- plange ca un dobitoc!; s-a purtat imatur- dovedeste ca asa e o data in plus!; a inselat- plange degeaba (daca nu s-a “orientat” bine…:); …sau poate a pierdut “subventia”…Ei, asta ar putea fi o problema!.
doar ca , din cauza traficului, n-a ajuns inainte ca ea sa plece de acasa- altfel ar fi plans in cadru intim. Si nici n-o sa mai planga a doua oara ca dupa asta se muta impreuna, acest moment numindu-se a fi fost “in ultima instanta”. Daca ea merita- asta e un lucru care nu se stie niciodata cu certitudine si asupra caruia , mai devreme sau mai tarziu, in marea majoritate a cazurilor , se revine cu rectificari.
…Ori plange fara motiv, a facut cale de sute de kilometri doar s-o surprinda pe drumul ei spre locul de munca , sa-i spuna ca i-a fost dor si ca nu mai suporta distanta…Da! Asta merita!
Dulce, nu?
Dealtfel, banuiesc ca a tinut si el cont de “reguli”
Iulie 11th, 2008 at 5:09 pm
Multumesc, Tania, iata o solutie: http://www.newsreport.ro/articole/Romania/2060119/Injuratura-lui-Hipocrate.html
Iulie 11th, 2008 at 6:15 pm
Nu stiu in ce masura ar trebui sa tinem cont de reguli nescrise masculine cat despre codul bunelor maniere nici atat. Banuiesc ca motociglistul i-a gresit doamnei respective si intr-o incercare disperata de-a o recapata a facut acest gest “nemaipomenit”, da de, da de ii va starni mila. Mandria masculina nu se reflecta in situatii degradante desi poate sunt unicele situatii in care ar trebuii sa existe.
Concluzie: dupa razboi multi eroi se arata!
Iulie 11th, 2008 at 9:04 pm
O solutie, Amy?
Iulie 13th, 2008 at 11:59 am
Ce spui de “valori socialesi individuale clare” care sa fie aplicabile, Tania?
Iulie 13th, 2008 at 8:56 pm
De acord, Amy! Hai sa dicutam. M-as bucura daca ai accepta s-o facem in mod direct: tania_d29@yahoo.com
Iulie 17th, 2008 at 10:27 am
Multumesc pentru mailul tau. Adresa mea..este pe blogul Amycommunications de la wordpress.com
Iulie 17th, 2008 at 10:37 am
pur si simplu sublim. a se delecta fara comentarii
Iulie 19th, 2008 at 5:07 pm
Fratia penisului? (taraneste, a pulii?) Barbatii care nu poarta permanent penisul in gura, gata sa-l afiseze la cea mai mica oportunitate, nu sunt destul de masculini? Nu sunt destul de primitivi ca sa se poata numi barbati?
Iulie 23rd, 2008 at 5:05 pm
PS: Am citit si io “lacrimile unui barbat sunt un privilegiu”
_____________________
http://www.MP3nou.com
Download Muzica noua
Iulie 28th, 2008 at 4:25 pm
Mda, e cam rugoasa suprafata pledoariei mele pentru decenta. Eram bagat in priza, altfel nu-i stilul meu.
Iulie 31st, 2008 at 2:32 pm
..pentru mine un barbat este ce trebuie daca isi asuma ceea ce face…toti gresim dar cati putem privi in ochii celui caruia i-am gresit si putem spune cu sinceritate “iarta-ma”?..pe toti ne doare la fel dar cati avem taria de a ne depasi orgoliul si a ne lasa durerea la vedere (nu vorbim aici despre mahalageala si fuste-n cap)….de cate ori simtim ca nu mai incape in inima atata duiosie sau iubire (da’ nu-i arat nici de-a naibii ca si-o ia in cap)…..in the end we are all alike….dorim sa fim apreciati pentru ceea ce suntem sau putem deveni si iubiti pentru asta si exact asa….un barbat curajos poate recunoaste fata de oricine ca este ceea ce este fara riscul de a parea mai putin barbat…..coduri si tabu-uri?….sunt bune numai cat pastreaza un fel de ordine dar au fost create de altii si impuse noua sa traim dupa ele….cat de corect poate fi asta?….este liber la discutii insa indiscutabila este natura umana a fiecarui om.
august 1st, 2008 at 12:10 am
pe langa faptul ca vreau sa vad un turneu de grand-slem tenis live…si un concert goran bregovic intr un spatiu strict privat …vreau sa vad un barbat plnagand….
august 3rd, 2008 at 4:14 am
feather spune
(da’ nu-i arat nici de-a naibii ca si-o ia in cap)…..
Daca-i arati si si-o ia in cap cauta-ti jumatatea in alta parte, ca n-ai nimerit-o de data asta.
Septembrie 9th, 2008 at 9:41 pm
dhoooooooamne..voi ganditi( kostagh&ceilalti)??
aveti impresia k voi steti adevaratii barbati,cei care inceark sa isi impuna sa nu planga pt k ”nu da bine” in fata celorlalti?de teama k plangand va pierdeti statutul de BARBAT??
noteaza trasaturile BARBATULUI (asa cum il vezi tu…barbatul-robot)&apoi fa o paralele la trasaturile tale..te incadrezi??nu.atunci iti dam voie sa plangi!
bun articolul.
Septembrie 9th, 2008 at 9:47 pm
eram ironik..nu te incadrezi pt k esti doar un papagal…barbatii adevarati nu sunt roboti.oricine plange&are dreptul sa planga…indiferent de sex.iar faza cu “fratia” e tare..pt k asa e &n viata reala.nu plangeti de teama sa nu fiti”pusi la zid” de catre “fratii” vostri,dar aksa luati perna in brate.asa e permis??da..cel putin nu v-ati tradat semenii..
Octombrie 15th, 2008 at 10:38 am
despre ce statie de metrou este vorba?
Octombrie 20th, 2008 at 12:32 pm
Noiembrie 22nd, 2008 at 9:37 pm
Hop si eu!!!!
Pot sa ingros si eu rindurile de la fratia lacrimilor???? Macar citeva zile…pina se termina “resursele”….
Ianuarie 10th, 2009 at 1:25 am
oameni buni…totul este firesc..eu am vazut barbatzi plangand…shi kiar in hohote, nu este asta un lucru inuman, dimpotriva demonstreaza ca sunt oameni, k au sentimente, k nu sunt de piatra, si indiferent kre ar fi fost motivul acelui tanar(fie ca il parasea iubita, fie ca se afla in alt moment de cumpana al vietii lui), nu a facut decat sa demonstreze faptul ca este si el ca noi toti, k atunci cand presiunea este prea mare, cedezi..bineinteles , fiecare se exprima kum simte…chiar credeti voi k lui ii pasa in momentul respctiv de parerea mea, de a vreunui trecator din statia respectiva, sau a voastra a tuturor? Nu…pur si simplu era el…si faptul k nu a ascuns acest lucru, zik eu, a demonstrat totodata si taria de caracter(pentru ca este intr-adevar, un lucru destul de rar in ziua de astazi sa iti exprimi adevaratele sentimente
, iar pentru adevaratzii MACHO ( barbalai)…care nu plang decat atunci cand isi rup o unghie…(in general astia se uita prea mult la filme ku rambo si sunt intoxicatzi de manelarii)…le dau un sfat…nu mai tinetzi nasul prea sus, k s-ar putea s lovitzi vreo craca, in puii mei 
)